E complicat...
E complicat poate avea mai multe conotații. Sunt deja într-o relație complicată și mai vreau una...(supusă dezbaterii pe pagina 1 a topicului)
Dar poate fi si ceva de genul...
e complicat să mă implic emoțional. Mesaj care nu apare la nivel de verbalizare, poate că nu e recunoscut nici în gând, dar care poate fi...subînțeles.
E complicat să mă re-adaptez la ceea ce presupune o relație. Să ofer încredere și timp. Să nu fug la primul obstcol. Să nu-mi reactivez temeri care nu au legătură cu prezentul, cu persoana din fața mea, ci cu fantomele din trecut.
E complicat să renunț la tabieturile sau la confortul cu care m-am obișnuit.
E complicat să risc fără nicio garanție că va fi bine și frumos până la adânci bătrâneți.(asta cu garanțiile e mai mult în mintea femeilor)
E complicat să renunț la libertatea mea și la potențialele beneficii ce decurg din asta. (asta să-mi spună domnii, dacă li se potrivește)
Dar nu e și mai complicat să nu faci nimic?
Habar n-am. Pentru mine nu e complicat dacă te simți atras de persoana respectivă și, mai ales dacă ești convins că îți dorești să începi și să vezi cum funcționează o posibilă relație. Pas cu pas.
In cele din urmă e complicat doar când nu-mi doresc, nu vreau, nu pot, nu simt că e relația pe care mi-o doresc, persoana de a cărei existență în viața mea să mă bucur pur si simplu.