chiar si atunci cand ai impresia ca vorbesti de una singura, exista ochi care citesc si inimi care asculta. 
ce frumos si profund le spui tu, Caroline, mereu

on-topic: tocmai am downloadat niste visine din pomul crescut in fata curtii mele. Scena muncii a fost paradoxala: eu cocotzata pe o scara mare, mare, mare, pana in varful visinului, si fi-miu cu matura, jos, curatand domeniul public de ceea ce mai cadea...

. Oricine s-ar fi asteptat sa fie fix invers, numai ca juniorul are oarece fobie de scara, inexplicabila daca ma gandesc cat si-a rupt coatele, genunchii si posteriorul calarind scari si balustrade cu rolele si skateboardul... in schimb eu am porniri si aptitudini de catzaratoare inca de la gradi, unde educatoarele imi spuneu "maimutzica", fiindca dispaream una-doua in cate un copac din curte.

probabil ca e ceva atavic, vreo intarziere pe lantul trofic, in cazul meu.
