Insignifiant si efemer. Si culmea! lucrul asta ma linisteste. 
Subscriu, si pe mine. N-am responsabilitatea eternitatii (sau ma amagesc ca nu o am, nu conteaza, efectul e acelasi), am doar responsabilitatea zilei de maine. Eternitatea nu se poate dovedi ca exista, da' un maine, sigur da.

In alta ordine de idei, azi ma simt asa de bine ca am ales un program special: vizitarea prieteniilor de peste 30 de ani. Acu', cand nu mai sta Pastele cu sabia deasupra capului, e mult mai bine. Printre altele, povestind despre ce facem weekend-ul viitor, a trebuit sa explic ca weekend-ul viitor nu pot merge pe la sfintii Gheorghe si alte aniversari, ca-s la Rasnov, cu SC. "Nu-nu-nu, nu te invidiem." - mi s-a raspuns. Nici eu pe voi. - as fi vrut sa raspund.
