Pentru ca radacinile mele sunt din Tara Vrancei, as vrea sa va impatasec cate ceva si despe aceste locuri minunate...
Vatra permanenta de locuire inca din preistorie, pe pamantul Vrancei au existat toate culturile materiale intalnite pe teritoriile locuite azi de romani. In zona Vrancei s-a dezvoltat cea mai veche cultura neolitica Cris (circa 5000 i.Hr.), identificata intr-un mare numar de localitati, dintre care amintim: Candesti, Bontesti, Muncelu, Barsesti etc. si urmeaza culturile Boian, ce apar in neoliticul timpuriu (Gugesti, Candesti) si Cucuteni (neolitic), prezenta pe teritoriul judetului Vrancea in peste 43 de statiuni arheologice (Padureni, Manastioara, Domnesti, Bontesti, Carligele, Tifesti, Barsesti). Cultura Monteoru (epoca bronzului) este si ea prezenta in aproximativ 30 de statiuni arheologice (Fitionesti, Padureni, Straoane, Crucea de Sus, Satul Nou, Vizantea etc.). Epoca fierului, Hallstatt si La Tene este atestata in asezarile de la Padureni, Bontesti, Candesti, Barsesti si Manastioara. Triburile Carpilor sunt prezente pe pamanturile de azi ale Vrancei prin descoperirile de la Vartescoiu, Padureni si altele. Descoperirile arheologice de tip Dridu (sec. VIII-XI) de la Martinesti, Oreavu, Dragosloveni, Campineanca, Budesti confirma continuitatea in aceasta vatra de locuire. Crestin-ortodocsii de la formarea intregului neam, locuitorii acestor meleaguri au facut fata expansiunii catolicismului de pe vaile Putnei si Milcovului, Episcopatul Cumanilor (infiintat aici in 1227, cu resedinta in Civitas Mylcoviae) fiind distrus de tatari in timpul invaziei din 1241.
Legenda Babei Vrancioaia!
Conform legendei care circulă în ţinut, numele ar veni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna care ar fi găzduit, ospătat şi încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei-Ştefan Cel Mare. Legenda spune că locuinţa bătrânei Tudora Vrâncioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bîrsesti, pe Dealul Dumbrava şi atunci când marele Ştefan Cel Mare rătăcea descurajat prin coclaurile munţilor, bătrâna româncă, vrednică şi cu mare dragoste de neam , îşi trimite pe cei şapte feciori ai ei (Bârsan , Bodea, Pavel, Negrilă, Spulber, Nistor şi Spânea) să adune toţi flăcăii ce păzeau oile pe plaiurile Vrancei. Mica ceată luptând cu mult eroism, îl ajută pe Ştefan să-i înfrangă pe duşmani, iar domnitorul drept răsplată,dăruieşte celor şapte feciori eroi, cei şapte munţi ai Vrancei pe care să-i stăpânească din neam în neam, fără vreun amestec şi tulburare din partea cuiva.Vrâncenii susţin că marele voievod pentru a întări această danie, ar fi dat vrâncenilor un uric, scris cu litere de aur pe piele de viţel, semnat şi întărit cu pecetea domnească. Cei şapte feciori au întemeiat gospodării vrednice, formând adevărate sate cărora le-a dat numele lor: Bîrsesti, Bodeşti, Păuleşti, Negrileşti Spulber, Nistoresti şi Spineşti. După această legendă întemeietor al satului Bîrseşti, ar fi acela dintre feciorii babei Tudora care poartă numele de Bârsan.