Stiri, evenimente, informatii, barfe

[Ayouni]

m-am emotionat si nu am mai stiut sa pun linkul cum trebuie...

<iframe width="640" height="385" src="//www.youtube.com/embed/lUY6LO6NQUg?fs=1&start=" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

[Ayouni]

cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.

Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit trişti în casele lor...
Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Versuri Adrian Paunescu - Repetabila povara
de pe http://www.versuri.ro
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.

Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...

Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduïtă de plâns.

<iframe width="640" height="385" src="//www.youtube.com/embed/j6we2UnWlQk?fs=1&start=" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

[Ayouni]

noi nu suntem un popor orfan
noi nu suntem culesi de la cresele europei

<iframe width="640" height="385" src="//www.youtube.com/embed/ci94u888tQM?fs=1&start=" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

[luciamanta]

Ayouni, ma bucur ca te-ai referit la Adrian Paunescu, un om talentat, genial, poet de exceptie. Eu, draga mea, am fost la multe cenacluri... Erau foarte frumoase... rau aparte, pline de mesaje, pline de talent, de emotie maxima...

[luciamanta]

Si totusi, iubirea - Adrian Paunescu
<iframe width="640" height="385" src="//www.youtube.com/embed/DPjete80pFo?fs=1&start=" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

[luciamanta]

Cred ca a murit si o parte din mine, astazi... Sper sa fi murit partea rea din mine, macar atat...

[pe_jumate]

@ayouni: eu am avut norocul sa merg la unul din cenaclurile flacara.. eram la liceu in clasa a -XI-a, la un liceu din piatra neamt.. am mers o clasa intreaga pe timp de iarna, cu autobuzul, plecand de dimineata de la 8, am ajuns pe drumurile proaste de atunci cu jumatate de ora inainte de ora 18.00 la sala polivalenta, destul cat sa alergam, desi obositi si flamanzi, spre intrare, am intrat la 18.00 si am mai iesit a doua zi la 6.00 dimineata.. entuziasmati, plutind de exaltare si incantare.. adrian paunescu, socaciu, seicaru, hrusca, si nu in ultimul rand ioan luchian mihalea si al sau song.. ce electrizanta atmosfera! inimaginabil si imposibil de pus in cuvinte.. eram liberi si puternici, acolo, in mijlocul gri-ului cladirilor ceausiste..

[Ayouni]

ceasul lumii pe 2010, un link ce va deschide o fereastra spre ceva magnific:

intepati aici:

http://www.poodwaddle.com/worldclock.swf

[Ayouni]

scurt metrajul de mai jos, "povestea unui semn", a castigat un premiu la cannes in 2008... este vorba despre un cersetor orb (de data asta nu roman) si anuntul pe care-l are langa el: "ten compasion, estoy siego" (da, si cu o greseala de ortografie, pentru ca se scrie ciego corect), adica "ai mila, sunt orb".  lumea trece indiferenta pe langa el, cutiuta lui ramane goala pana cand un tanar se apropie, ia anuntul si pe partea cealalta scrie altceva; din acel moment, banutii cad fara incetare.  secretul?! mesajul?! este foarte profund: poti sa ceri acelasi lucru in mai multe feluri si depinde de felul cum ceri pentru ca sa fii auzit.

ghiciti voi despre ce este vorba! hai sa vedem cine raspunde primul?!

<iframe width="640" height="385" src="//www.youtube.com/embed/zyGEEamz7ZM?fs=1&start=" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

[ThunderSon]

frumos clip Ayouni

[Ayouni]

adminus maximus vorbeste la tele despre proiectul SC!

http://www.antena1sibiu.ro/stiri/comunitatea-oamenilor-singuri_27919.html#1360

[Ayouni]

de aici ar putea iesi o actiune pe cinste... am colege care fac parte din acest proiect, astfel am si aflat de el:

Proiectul „Călare în Carpaţi” îşi propune să utilizeze turismul ecvestru ca alternativă ecoturistică pentru dezvoltarea comunităţilor din jurul sau din interiorul ariilor protejate din România, în scopul sprijinirii conservării naturii pe termen mediu şi lung. Au fost alese parcurile Munţii Măcinului, Apuseni, Munţii Rodnei şi Călimani pentru dezvoltarea turismului ecvestru, deorece aici există deja mici nuclee de centre de activităţi ecvestre atât în directa administrare a parcurilor, cât şi în comunităţile locale.

http://www.calareincarpati.com/

[Ayouni]

ceea ce urmeaza nu este o veste tocmai proaspata dar este una de actualitate si importanta chiar, la nevoie... sper totusi sa nu fie pentru nimeni dintre voi.

in peregrinarile mele de data recenta, am descoperit ca in cadrul spitalului judetean buzau exista o clinica de cardiologie privata.  ceea ce insemna mare lucru deoarece se pot face anumite investigatii de specialitate fara sa mai fie nevoie de a merge neaparat la spitalul fundeni din bucuresti: coronarografii, dilatari de artere cu implantare de stent... vine o echipa de medici cardiologi de la fundeni de 2-3 ori pe saptamana si face astfel de intervenii.
vin pacienti din multe judete ale tarii, braila, galati, constanta chiar...

[silviu]

Riscurile unei aventuri de-o noapte eliberează rafale de dopamină în creier, după un sistem plăcere-recompensă identic cu cel activat şi la masa de joc. Infidelitatea împarte aceeaşi genă nu doar cu cartoforia, ci şi cu alcoolismul.

http://www.realitatea.net/infidelii-scuzati-de-stiinta-drogul-natural-al-creierului-si-gena-lor-drd4-sunt-de-vina_778659.html

[luciamanta]

     Astăzi se împlinesc 113 ani de la naş­terea lui Tudor Vianu. În 1915 de­vine student la Facultatea de Filozo­fie şi Drept din Bucureşti. Obţine ti­tlul de doctor în filozofie al Universi­tă­ţii din Tübingen. Une­le dintre cele mai importante opere ale creaţiei sale sunt: "Dualismul artei", "Poezia lui Eminescu", "Ar­ta şi frumosul", "Idea­lul clasic al omu­lui", "Estetica", 2 vo­­lume, "Filo­zo­fie şi poezie", "Introdu­cere în teoria valorilor", "Istoria li­teraturii ro­mâne moderne" – în co­laborare cu Şer­ban Cioculescu şi Vladimir Strei­nu etc. Tudor Vianu a fost profesor titular de estetică, director al Teatrului Naţional, ambasador la Belgrad, iar din 1955 a fost membru titular al Academiei Române. S-a stins din viaţă în 1964.