De la necesitate, la INTERZIS şi excentric: 141 de ani de la crearea BLUGILOR. Fenomenul Generaţia în blugi din RomâniaLa 20 mai 1873, negustorul de pânzeturi Levi Strauss, imigrant din Germania şi croitorul Jacob Davis, imigrant din Rusia, înregistrau în SUA patentul nr. 139121, privind fabricarea unor pantaloni de uzură, dintr-o stofa rezistentă, montaţi cu nituri de cupru...
Nimic nu prevestea drumul de glorie al brandului ce tocmai se năştea. O clientă îi ceruse croitorului Jacob Davis, cu un an în urmă, să îi facă pentru soţul ei, tăetor de lemne, nişte pantaloni de lucru din material foarte rezistent, cu buzunare nituite, deoarece cusăturile din aţă cedează repede.
În România, cuvântul încetăţenit "blugi" provine de la acel iniţial "Blujeans" a cărui origine se regăseşte în denumirea ţesăturii: "Blu di Genova". În anii de tristă amintire, în ţara noastră blugii au devenit un simbol al libertăţii personale.
Puţini sunt cei care pot uita ceea ce a fost numit fenomenul Cenaclul Flacăra. Implicit fenomenul generaţiei în blugi. Mulţi români vorbesc încă despre faptul că muzica născută în Cenaclul Flacăra al lui Adrian Păunescu a făcut posibilă apropierea, astăzi, între generaţia hi-tech şi cei care purtau blugi, ca un semn de frondă.
La 17 septembrie 1973, cu un public format din numai 60 de persoane, se năştea, la Casa de cultură a Studenţilor "Grigore Preoteasa", fenomenul Cenaclul Flacăra.
Mai târziu s-au făcut turnee în toată ţara, spectacolele desfăşurându-se pe stadioane. Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivaniţchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu, Tatiana Stepa, Vasile Şeicaru, Alexandru Zărnescu, Ştefan Hruşcă. Şi mulţi alţii.