Aici se discuta > Subiecte generale
Stiri, evenimente, informatii, barfe
Caroline:
Cum se fac mataniile (nu se incarca link-ul) ?
almi_gabi:
--- Citat din: Caroline din Duminică, 16 Decembrie 2012, 11:42 ---Cum se fac mataniile (nu se incarca link-ul) ?
--- Terminare citat ---
Nici la mine!! Sa fi trecut oare deja in alta dimensiune !!
Caroline:
Sau ne-am blocat deja aici?! :crazy2:
NICOLAE:
--- Citat din: dauina din Duminică, 16 Decembrie 2012, 08:54 --- ;D ;D
--- Terminare citat ---
Caroline apropos de faptul ca ai ars 4 becuri punand mina pe priza ,Poate ai umiditate sau contact imperfect pe undeva in instalatie.
luciamanta:
125 ani de la naştere:
Un evocator al Blajului: Al. Lupeanu-Melin
de Ion Buzaşi
Scriitor foarte popular în timpul vieţii, Al. Lupeanu, care şi-a adăugat pseudonimul său literar de floare rustică – Melin - este astăzi aproape uitat, deşi preocupările sale culturale nu merită tratamentul ignorării complete. S-a născut la 16 iulie 1887 în comuna Fărău din judeţul Alba şi a făcut şcoala primară în Ciuci – Alba, liceul în Blaj, iar Facultatea de Litere în Budapesta şi Cluj.
La scris l-a îndemnat şi încurajat istoricul Augustin Bunea, care-i acordă o deosebită atenţie. După câteva călătorii de studii în ţară şi străinătate şi-a ocupat catedra de profesor la Blaj – română şi latină – la care a profesat până la moartea survenită la 17 octombrie 1937.
Activitatea ziaristică şi-a început-o în 1906 la revista săptămânală „Răvaşul” din Cluj, condusă de Elie Dăianu, fiind remarcat de la început de revistele „Ramuri” şi „Semănătorul”. A colaborat la aproape toate publicaţiile vremii:„Gazeta Transilvaniei”, „Patria”, „Convorbiri literare”,o vreme împreună cu Iuliu Maior „Unirea Poporului”, care a fost în perioada interbelică, în Transilvania, una din cele mai bune gazete pentru săteni. A scris aici, aproape săptă- mână de săptămână, articole pentru săteni. Ultimele articole le-a scris pentru ei de pe patul suferinţelor de la spitalul din Cluj, oraşul în care şi-a început activitatea publicistică.
Bibliografia lucrărilor lui Al. Lupeanu – Melin este impresionantă. Cele mai multe sunt articole de popularizare, scrise cu un condei sprinten şi convingător. Aşa cum scria Ion Agârbiceanu în 1937, îndrumarea ţărănimii noastre, dragostea pentru literatura populară şi dragostea pentru Blaj sunt coordonate esenţiale ale activităţii lui Al. Lupeanu – Melin: „A doua dragoste a lui, după oraşul de veche cultură (...), în care a învăţat între elevi a căror viaţă a descriso cu duioşie şi sfătos, a fost comoara ce zace în literatura populară şi luminarea şi îndrumarea ţărănimii“. Se cuvin amintite, în primul rând, lucrările în care face cunoscut publicului cititor vechea cetate a culturii româneşti Blajul, ghiduri turistice şi evocări: Souvenir de la Blaj, Călăuza Blajului, Blajul istoric în icoane, Ce este de văzut la Blaj, La Piatra Libertăţii, Xilografii de la Blaj, Blajul şi biblioteca lui. Biblioteca Centrală de la Blaj ş. a.
Evocări din viaţa Blajului este scrierea lui cea mai cunoscută, apărută în 1937, când oraşul îşi aniversa două secole de la întemeiere. Evocarea este specia literară care se potrivea cel mai bine temperamentului artistic al lui Lupeanu-Melin, adică o scriere literară prin care se aduce în faţa cititorului imaginea unei persoane, a unui loc, a unui eveniment, a unei epoci din trecut, într-o modalitate marcată de afectivitate şi de un accentuat lirism. Într-o suită de povestiri cald evocatoare, cu mustoase expresii rustice, surprinde aspecte fundamentale din istoria oraşului: numele oraşului şi al împrejurimilor (v. Basm şi legendă), lupta lui Inocenţiu Micu Clain, ctitorul oraşului, pentru dreptate socială şi naţională (v. Întemeietorul) anul 1848 – la Blaj (v. Câmpia Libertăţii Răscolitorii dela 1848), figuri ilustre de cărturari blăjeni (v. Augustin Bunea, Moldovănuţ, Profesorul Raţiu, Timotei Cipariu etc.), viaţa şcolilor şi a elevilor din Blaj cu atmosfera ei de muncă serioasă, dar şi cu năzbâtii încrestate în pagini asemănătoare cu Amintiri din copilă- rie de Creangă (v. Comedia ambulatoria, Nana Paraschie, Spitalul Ţoloboaii, Când am jucat teatru, După vacanţă, Începe şcoala şi altele). Dragostea pentru Blaj reiese limpede şi impresionant din acest fragment de testament al scriitorului: „Cărţile din biblioteca mea personală vor fi date Liceului de fete din Blaj şi Bibliotecii Centrale Arhidiecezane“.
În cărţile de îndrumare şi luminare a ţărănimii noastre (v. De vorbă cu sătenii, Sămânţa viitorului, În pragul vremii etc.) îndeamnă cu căldură părinţii să-şi dea copiii la şcoală (v. art. Porţile luminii ,Începe şcoala), militează pentru extinderea învăţământului profesional şi a şcolilor de meserii, arătând folosul unor asemenea şcoli pentru economia naţională (v. art. Plugul de aur), consemnează cu satisfacţie creşterea numărului de intelectuali români, ieşiţi din pătura ţărănească (v. art. Domnii). Venirea elevilor, toamna la început de an şcolar la renumitele şcoli ale Blajului îi umple sufletul de bucurie, gândindu-se: „Alei, câte veacuri au trecut şi câte mii şi mii de valuri au curs pe matca domoală a Mureşului, până când noi, românii, am putut să ne smulgem din glodul întunericului”. (Începe şcoala),
A iubit comoara de cântece populare de pe Târnave; a îndemnat elevii la culegerea lor, sau s-a ostenit însuşi cu această „plăcută şi de folos zăbavă“. Amintim culegereaDe pe Secaş care cuprinde strigături şi cântece dintr-o prodigioasă zonă folclorică ardeleană, şi îndeosebi antologia de poezii populare Cântecele Iancului pe care le cântă poporul în părţile Ardealului ;a prelucrat, în maniera lui Ion Pop-Reteganul, o serie de cărţi pentru săteni, sau a scris pentru locuitorii satelor piese de teatru care la acea dată s-au bucurat de mult succes: Povestea lui Archirie, Leac pentru muieri, Fetiţa orfană, Cârlig vinde pe Suru.
Evocările lui Al. Lupeanu-Melin sunt o invitaţie la cunoaşterea unui oraş ce şi-a câştigat prin biserica, şcoala, dascălii şi şcolarii săi, prin istoria pe care a făurit-o, prin locurile şi monumentele sale dimensiuni aproape simbolice. Este o poartă de intrare spre cunoaşterea acestora, pe care cititorul le priveşte fermecat pentru că scriitorul, aşa cum spune despre unul din eroii săi, „ştie să povestească şi să lumineze împrejurări, oameni şi locuri cum nimeni altul”. Un coleg de generaţie scria despre evocatorul Blajului aceste rânduri de portret:„ Nu ştiu dacă cineva a iubit mai mult orăşelul de la confluenţa Târnavelor, poate Cipariu,ca Lupeanu pentru a-l face cunoscut şi altora.”
http://www.romlit.ro/un_evocator_al_blajului_al._lupeanu-melin
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă