Aici se discuta > Subiecte generale
Stiri, evenimente, informatii, barfe
PGabriela:
Am aflat ceva foarte interesant despre Japonia, despre care nu am ştiut:
Aţi citit vreodată în vreun ziar că un lider politic sau un prim-ministru dintr-o naţiune islamică să fi vizitat Japonia?
Aţi întâlnit vreodată ştirea că şahinşahul Iranului sau vreun prinţ din Arabia Saudită să fi vizitat Japonia?
Japonia este o ţară care ţine Islamul dincolo de ţărmurile sale.
Japonia a pus restricţii stricte asupra Islamului şi a tuturor musulmanilor.
Motivele sunt:
a) Japonia este singura ţară care nu dă cetăţenie la musulmani.
b) In Japonia nu se acordă rezidenţă permanentă pentru musulmani.
c) există o interdicţie severă de propagare a Islamului în Japonia.
d) În Universităţile din Japonia, nu se predă araba sau orice limbaj islamic.
e) Nu se poate importa "Coranul", publicat în limba arabă.
f) Conform datelor publicate de guvernul japonez le-a fost dată viză de rezidenţă temporară pentru numai 2 sute de mii de musulmani, care au avut nevoie să studieze Legea japoneză a bogăţiilor naturale (sau legea funciară? - the Japanese Law of the Land). Aceşti musulmani au trebuit să vorbească japoneza şi să practice ritualurile lor religioase numai în casele lor.
g) Japonia este singura ţară din lume care are un număr neglijabil de ambasade ale ţărilor islamice.
h) poporul japonez nu este atras de Islam.
I) rezidenţii musulmani care locuiesc în Japonia sunt angajaţi ai companiilor străine.
j) Chiar şi vizele de lucru nu sunt acordate pentru medici musulmani, ingineri sau manageri trimise de companiile străine.
k) În majoritatea companiilor, se menţionează în regulamentele interne, că musulmanii nu pot aplica pentru un loc de muncă.
l) Guvernul japonez este de părere că musulmanii sunt fundamentalişti şi nici chiar în epoca globalizării nu sunt dispuşi să schimbe legile lor musulmane.
m) Musulmanii nici nu se pot gândi cu privire la închirierea unei case în Japonia.
n) Dacă cineva ştie că vecinul său este un musulman, tot cartierul rămâne de alertă.
o) Nimeni nu poate iniţia o celulă islamică sau "Madarsa" Arabă, în Japonia
p) Nu se aplică legea islamică (Sharia) în Japonia.
q) În cazul în care o femeie japoneză se căsătoreşte cu un musulman, atunci ea este considerată proscrisă pentru totdeauna.
r) Potrivit dlui Komico Yagi (şef de departament la Universitatea din Tokyo) "Există un cadru de spirit în Japonia că Islamul este o religie foarte îngustă la minte şi ar trebui să stai departe de ea."
s) jurnalistul independent Mohammed Juber a făcut un turneu in mai multe tari islamice după 9/11 precum şi în Japonia. El a descoperit că japonezii erau încrezători că extremiştii nu ar putea face nici un rău în Japonia.
Matei:
--- Citat din: Pustianu Gabriela din Vineri, 05 Octombrie 2012, 09:15 ---Am aflat ceva foarte interesant despre Japonia, despre care nu am ştiut:
--- Terminare citat ---
interesanta informatia, multumim, Gabriela! chiar daca nu sunt musulman si nici nu prea am de gand sa merg curand in japonia, totusi e bine de stiut. niciodata nu stii ce se poate intampla. :) si atunci, e bine sa te prinda pregatit.
Matei:
nu stiu daca merge aici dar nu am alta idee...rezonez intru totul cu dl. Plesu:
http://dilemaveche.ro/sectiune/situa-iunea/articol/educatia-religioasa
Caroline:
"Ce e rău şi urît în marile texte sacre ale lumii? Ce tip de anestezie intelectuală te poate face să priveşti chiorîş spre Upanişade şi spre Coran, spre Canonul Buddhist şi spre Biblie? Ce specie de anestezie sufletească poate anula savoarea marilor mistici de pretutindeni? Cît trebuie să fii de simplificat lăuntric, ca să nu percepi amploarea nelumească a reflexiei teologice, a efortului ascetic, a aspiraţiei ultime? Şi cît de smintit trebuie să fii că să te simţi atins în demnitatea raţiunii tale de vecinătatea lui Lao-tse, a lui Shankara, a Sfîntului Augustin, a Magistrului Eckhart, a lui Pascal, a lui Vasile cel Mare sau a lui Grigorie Palama? Mi se va spune că sînt mai ecumenic decît o îngăduie rigoarea confesională şi că educaţia religioasă autohtonă păcătuieşte tocmai prin refuzul unei astfel de deschideri."
Educatia religioasa in scoli nu are un statut special. Ea "pacatuieste" de acelasi mecanicism dialectic didactic, exact ca si toate celelalte materii.
Mi-ar fi placut si mie sa invat religie la scoala pe vremea mea, DACA as fi invatat despre cele de mai sus. Insa nici macar Biblia n-am citit-o decat la 15 ani, ca mi-am cumparat-o eu si ca am vrut eu, cat despre celelalte... mult mai tarziu. Majoritatea profesorilor de religie n-au facut-o (si vorbesc in cunostinta de cauza), ci au tocit doctrina de care apartineau ca sa-si ia o licenta. Daca vrei anestezie intelectuala, sufleteasca, simplificare launtrica etc., altii mai cu "ochelari de cal" decat profesorii de religie, n-am intalnit pana acum.
De exemplu, fetele nu intra in examen decat daca poarta fusta lunga, si nu pantaloni.
Chiar si asa... educatia religioasa ar fi binevenita in scoli chiar si - asa cum zice Plesu - fara toate filozofiile si optiunile enumerate de el, DACA ar fi educatie si nu indoctrinare. Nu materia "Religie" trebuie sa fie optionala, ci modul de predare ar trebui sa lase micului invatacel capacitatea de discernamant si libertatea alegerii intacte. Insa, ca si la oricare materie, e mai simplu sa spui "E asa fiindca e asa." decat sa raspunzi la intrebarea "De ce?". Poate ca habar n-ai nci tu de ce.. :P
Credeti ca un copil care trebuie sa invete pe de rost pasaje din Biblie pentru a lua o nota de trecere la test, de azi pe maine, fara logica si fara motivatie, exclusiv din doctrina in care intamplator l-au nascut parintii, care habar n-are de istoria sau de filozofia acestei doctrine sau de alte credinte care au existat pe lume pana la ea, si asta in timp ce vede in jurul lui ce face lumea clericala in ziua de azi si in timp ce mai invata si stiinte, care, aparent, se bat cap in cap, ca "Evolutia lumii vii" etc., credeti ca acest copil va intra mai tarziu pios in curtea Bisericii, de Inviere?! Imi pare rau, dar tot ce l-a "invatat" Religia in scoala, prin puterea exemplului, este aroganta Bisericii de a-si impune propria doctrina inclusiv in educatie... Deschiderea fatza de "de ce", toleranta fatza de alte religii si piosenia pentru cultura religioasa... nu le-a invatat de la nimeni.
Religia, poate mai mult decat toate, ar trebui sa fie materia unde copiii trebuie cuceriti, nu pierduti prin metode coercitive. Mai mult, cred ca pe vremea noastra, cand era un tabu in comunism si avea locul ei secret in suflete, si nu in biserici, credinta a fost o forta. Dar ne-a confiscat politicul si aceaste "revolutie"... :-\
Matei:
--- Citat din: Caroline din Sâmbătă, 06 Octombrie 2012, 19:15 ---
Educatia religioasa in scoli nu are un statut special. Ea "pacatuieste" de acelasi mecanicism dialectic didactic, exact ca si toate celelalte materii.
..........
Religia, poate mai mult decat toate, ar trebui sa fie materia unde copiii trebuie cuceriti, nu pierduti prin metode coercitive. Mai mult, cred ca pe vremea noastra, cand era un tabu in comunism si avea locul ei secret in suflete, si nu in biserici, credinta a fost o forta. Dar ne-a confiscat politicul si aceaste "revolutie"... :-\
--- Terminare citat ---
e drept ca nu am studiat religie dar din cate-mi amintesc eu -si-mi amintesc foarte bine, la mine la scoala, in sat, in oras, religia nu era un tabu, mergea la biserica cine voia. normal, daca pui un copil in fata faptului ca a merge la slujba de duminica, de ex este facultativ, pai atunci acel copil va alege bucuros sa bata mingea pe maidan. la noi in familie exista obiceiul de a merge cu totii la slujba de duminica, cu mic cu mare. si nu m-a certat nimeni la scoala pentru asta, nici pe mine si nici pe altii.
in zilele noastre religia pacatuieste la fel ca toate celelalte materii, daca se poate formula asa, de pe urma haosului din invatamant, de 21 de ani incoace totul este intr-o permanenta schimbare fara a se obtine nimic pozitiv din asta. sute de manuale alternative, sute de metode, ce-a fost bun ieri nu mai este, ce este rau astazi va fi bun maine. un invatamant care-si da cu stangul in dreptul. si daca profesorii de religie nu situ cum sa-i faca pe micuti sa indrageasca religia, atunci e din cauza lipsei de talent pedagogic... pentru ca in religie poti gasi multe maniere de a-i cuceri pe cei micuti, daca stii s-o faci, e o materie care-ti permite sa fii foarte inventiv. dar nu stiu daca are rost sa reprosam ceva chiar profesorilor de religie, cand problemele nu vin numai de la ei neaparat. sunt si ei cum e sistemul! si atata timp cat copiii mai marilor tarii invata la scoli bune in strainatate, ce rost mai are sa facem o scoala ca lumea...
ce se aude cu o reforma adevarata, sustenabila si durabila a invatamntului? se va face vreodata? si daca da, de ce? :) glumesc, nu intreb in serios, vad si eu ce este in jurul meu.
se vorbeste foarte mult acum pe la tv sa se inlocuiasca manualele cu e-books! si la un alt canal tv, in paralel cu asta cu e-book-urile, ni se arata imagini de la o scoala dintr-un sat din sudul tarii, unde toaleta sta sa se darame si este reprezentanta printr-o simpla gaura in pamant; copiii sunt adusi la scoala in microbuze de 17 locuri si ingramdaditi acolo cate 50! ii numara reporterul in timp ce coborau din microbuz!
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă