Arhiva > Arhiva

Impliniri?

(1/5) > >>

GeorgeC:
     Dorim oare prea mult? Viata decenta, sanatate si un strop de bunatate si intelegere de la cei din jur? Nu stiu cati dintre noi visam la mult mai mult de atat.
Asteptari? Cam ce asteptari sa ai: o cariera care sa te multumeasca si daca nu tinde sa devina un compromis, o familie.   
     Cariera se face mult sub impulsul parintilor, care isi impun amprenta: vor sa fiim medici, avocati, chiar fotbalisti...Mai rar alegem noi. Si atunci nu instinctual ci impulsiv, determinat de hobby-uri sau presupuse inclinatii.
      Asteptarile se confirma sau infirma odata cu varsta, ca apoi pe parcurs sa apara targeturile snoabe si rasfaturile : sa fiim acceptati in anumite cercuri, sa calatorim spre destinatii exclusiviste, sa ne permitem vestimentatie de lux, sa avem prietene, iubite, amante...
     Apare indivdualismul. Doar eu vreau sa fiu asa, doar eu vreau sa am pantofi si curea Sauro, femeia aceea superba trebuie sa fie a mea, nimeni n-are voie sa se apropie.
     Putem sau nu, noi vrem. Si daca nu obtinem ne lasam pe jos, plangem, dam din picioare, amenintam.
Maturitatea? Pai familie, copii, greutati, ai uitat de costumul Armani. Nevoi zilnice, responsaabilitati, nu mai poti merge la club cu baietii, cotidianul si monotonia ne apasa.
     Scapare? Doar prin a sacrifica ceva. Nu esti pregatit pentru un astfel de pas, zaci intr-un spatiu inchis cu cineva pe care nu-l iubesti, nu-l suporti, dar accepti sa mananci tocana pe care ti-o pune in fata. Si hainele calcate.
Copii? Esti destul de responsabil pentru a putea creste si educa un copil? Nu? Pai atunci foloseste mijloace contraceptive. Nu chinui doua vieti doar ca asa ti s-a imprimat in gena: ca trebuie sa contribui la perpetuarea speciei.
Prieteni? Exista asa ceva? Da, dar nu i-ai cautat. Stand in casa, sau batand cluburile, cine crezi ca va veni sa-ti ofere o mana sincera? Si chiar daca ar veni de ce ar face-o?
Implinire? Ai reusit pana acum? Daca ai reusit, nu ai de ce sa-ti pui intrebari si nici nu cred ca intereseaza de ce. Intrebarea are rost doar la cei care nu au reusit. Hai sa ne uitam la intrebari: Dorim? Asteptam? Populari? Responsabili? Sacrificii? Copii? Prieteni? – raspunsul este la noi, la fiecare. Stiim fiecare prea bine ce am gresit.
     Ce mai putem face acum?
     Simplu: Dorim? Asteptam? Populari? Responsabili? Sacrificii? Copii? Prieteni?

iudith:
Ma uit la viata mea si o vad ca pe o insiruire de curiozitati, de asteptari. In generala asteptam liceul, in liceu facultatea, in facultate primul job. Toamna asteptam Craciunul, primavara asteptam Pastele, luni asteptam weekendul, dimineata asteptam seara. Pana cand? Habar n-am...

adria:
Buna seara! Sunt noua pe aici, am citit cate ceva din cele scrise, insa mi-a placut mult ceea ce a scris iudith. Cata dreptate are! Pana cand? Poate pana cand o sa ne dam seama ce inseamna aceasta asteptare cu adevarat.

admin:
Buna seara Adria si bine ai venit in comunitatea Singles Camp! O sa reusesc in cursul diminetii de maine sa trimit fiecarui proaspat inscris cate un Email cu detalii despre concept insotit de informatii despre tabere. In seara asta mi-este imposibil...

Tania:
Cind ai incetat sa visezi, se mai poate intimpla doar ceea ce "da pur si simplu peste tine", pentru ca... nu stiu de ce?! ... poate pentru ca asa ti-e scris! Si poate ca ai noroc sa fii implinit fara sa faci mai nimic, cine stie? :)
Daca visezi si doresti ca visele tale sa devina realitate, macar parte din ele, macar cele pe care le consideri esentiale pentru tine, pentru sufletul tau, atunci inseamna ca trebuie sa faci ceva pentru implinirea lor- a viselor-, deci si a ta. Cred ca multi oameni nu se implinesc pentru ca nu indraznesc sa viseze, nu indraznesc sa spuna clar ce simt si ce isi doresc cu adevarat, ascunzindu-se prea mult dupa ceea ce inseamna etica, reguli scrise si nescrise; iar daca totusi o fac, nu indraznesc sa-si asume si riscurile pe care le intrevad...Cei care si le asuma, mai au sanse! :)
Cred ca oamenii sunt mult mai buni atunci cind se simt impliniti, cred ca doar atunci pot oferi si altora din plinatatea lor.... Altfel, in adincul lor mereu asteapta.... Si mai cred ca "a fi implinit" difera de la om, la om... Stim oare de ce avem nevoie pentru a ne simti impliniti? Pentru a afla, cred ca ar trebui sa facem introspectii in adincul nostru si sa fim sinceri cu noi insine, in primul rind, iar apoi si cu cei din jurul nostru. Uneori este foarte greu pentru cei din jurul nostru sa ne inteleaga.

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

Du-te la versiunea completă