Scrise de noi > Articolele noastre
Strada copilariei
silviu:
si copilaria mea... :(
Copilaria mea pierduta
Demult, prin raristea de tei,
Si-a dus, cu rasul ei navalnic,
Si-a dus si lacrimile ei...
De-atuncea nu mi-s umezi ochii,
Oricate vifore ma frang,
Vai, ma-nfior cand mintea-mi spune
De cata vreme nu mai plang.
Pesemne lacrimile mele
Acuma-n suflet se cobor,
Si-mpotmolindu-se-n adancuri
Isi sap-acolo taina lor...
Incet s-asaza randuri-randuri
Sub valul jalnicei uitari,
Ca bobii de margaritare
In fundul nepatrunsei mari.
Acolo dorm pan' cateodata
Mi le urneste-al vremii mers,
Tesandu-le stralucitoare
In haina alb-a unui vers...
( O. Goga)
giovis85:
eu a vrea sa ma intorc in tim sa ma joc cu putinii prieteni pe strada sa nu am grija zilei de maine as dori sa dau timpul inapoi sa imi organizez altfel viata dar asa ceva inca nu e posibil ramanem doar cu amintirile
silviu:
ehe...si eu m-as intoarce in timp sa ma joc cu prietenele.
iulia17:
in copilarie lumea parea mai mare, ziua mai lunga, timpul mai lent, oamenii mai calzi …
eu m-am schimbat sau ei?
giovis85:
au fost vremuri frumoase dar au trecut acum suntem adulti si trebuie sa acceptam asta fie ca ne place sa-u nu
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă