So Capsuna, we meet again!
Am promis că-ţi povestesc cum am fugit eu la fete şi alte povestiri. S-ar putea să fie amuzant şi pentru cine s-o mai uita, am şi nişte fotografii aşa că pun povestea aici.
Nu ştiu exact cum să încep, îmi vine în minte un banc cu Ion şi Gheorghe care merg pentru prima oară cu trenul, Gheo încerca să cumpere bilete iar casieriţa îl întreabă:
- Unde mergeţi?
- Asta nu te priveşte, răspunde Gheorghe.
- Dacă nu-mi spui unde mergeţi nu vă pot da bilete, zice casieriţa.
- Dragă io îţi plătesc cît face, dar unde merg nu-i treaba ta! zice Gheorghe
Casieriţa insistă aşa că Ion, enervat, îi zice lui Gheorghe:
- Spune-i mă Gheo unde merem, dă-o dracului de proastă!
La care Gheo:
- No bine, ... io şi cu Ion merem la o nuntă!
Cam aşa şi eu, am fost invitat şi am şi mers la o nuntă la turci într-un sat uitat de lume. N-am fost niciodată şi eram curios cum e, plus că am fost asigurat că vor fi multe fete.
Am întrebat dacă vor fi mulţi invitaţi şi am aflat că la ei invitat e... tot satul! Minunat!
Am fost foarte interesat să văd cum şi unde vor incăpea la masă atiţia oameni, pentru că satele lor sint destul de inghesuite, cu uliţe strîmte şi în pantă (fiind la munte) şi uite aşa am descoperit că au şi la asta o soluţie interesantă, se duc la masă pe rînd, e un dute-vino continuu de dimineaţa pînă seara!
Seara în piaţa satului s-au pus becuri, difuzoare, pentru că în mijloc urma să fie ringul de dans, iar pe margini multe ... scaune, ca la cinema, pentru privitori şi pentru fetele ce urmau să fie invitate la dans !
