Arhiva > Arhiva
Discutii prin imagini
Caroline:
--- Citat din: micaela din Miercuri, 26 Septembrie 2012, 21:36 ---"interpreteaza-ni-l" pe van gogh, prin copacul lui postat de bit. :)
--- Terminare citat ---
Incerc... nu garantez ca sunt exhaustiva, nu mai am cartea cu pricina. Desenezi deja? ;D
Faptul ca copacul tinde sa iasa din pagina arata o personalitate debordanta, care isi depaseste limitele si limitele lumii lui. Copacul umple intreaga pagina, ceea ce arata constiinta de sine si incredere in valoarea proprie. Daca copacul ar fi fost izolat intr-un colt sau claustrat in mijlocul paginii, ar fi insemnat autoizolare. Are trunchiul puternic si crengi vivace, ceea ce arata constiinta de geniu, dar si multa caldura umana. Insa ii lipsesc radacinile: persoana constienta de valoarea proprie, dar cu propriul sistem de valori, fara "radacini" nicaieri in lumea reala. Nu este o salcie, iar coroana nu are trasat un contur, ci este un copac care parca explodeaza, deci o persoana extravertita, pana la nesimtire si aroganta. Daca copacul ar fi fost numai o schita cu crengi fara frunze, ar fi insemnat inchidere in sine, lipsa de inspiratie... Asa, cu frunzele exacerbat de mari, in raport cu restul desenului, arata fertilitate creatoare si prolificitate (care nu e neaparat sa se manifeste in arta, creativitatea se poate manifesta la fel de bine si in modul in care o mama "de succes" isi creste copiii). Formele ronde si usor fanteziste ale frunzelor arata tendinta ludica... pana la ludico-erotca, sublimata in creatie. Culorile vii si placerea contrastelor arata ca persoanei ii place sa provoace si sa socheze, chiar cu pretul devoalarii propriilor secrete, adica are un anumit "exhibitionism": isi doreste sa fie in centrul atentiei, sa faca ceva ce nimeni n-a mai facut si este dependent de succes. In lipsa recunoasterii imediate, poate trece in extrema cealalta (vezi tabloul ultim "Corbi deasupra unui lan de grau").
micaela:
--- Citat din: Caroline din Miercuri, 26 Septembrie 2012, 22:00 ---Incerc... nu garantez ca sunt exhaustiva, nu mai am cartea cu pricina. Desenezi deja? ;D
Faptul ca copacul tinde sa iasa din pagina arata o personalitate debordanta, care isi depaseste limitele si limitele lumii lui. Copacul umple intreaga pagina, ceea ce arata constiinta de sine si incredere in valoarea proprie. Daca copacul ar fi fost izolat intr-un colt sau claustrat in mijlocul paginii, ar fi insemnat autoizolare. Are trunchiul puternic si crengi vivace, ceea ce arata constiinta de geniu, dar si multa caldura umana. Insa ii lipsesc radacinile: persoana constienta de valoarea proprie, dar cu propriul sistem de valori, fara "radacini" nicaieri in lumea reala. Nu este o salcie, iar coroana nu are trasat un contur, ci este un copac care parca explodeaza, deci o persoana extravertita, pana la nesimtire si aroganta. Daca copacul ar fi fost numai o schita cu crengi fara frunze, ar fi insemnat inchidere in sine, lipsa de inspiratie... Asa, cu frunzele exacerbat de mari, in raport cu restul desenului, arata fertilitate creatoare si prolificitate (care nu e neaparat sa se manifeste in arta, creativitatea se poate manifesta la fel de bine si in modul in care o mama "de succes" isi creste copiii). Formele ronde si usor fanteziste ale frunzelor arata tendinta ludica... pana la ludico-erotca, sublimata in creatie. Culorile vii si placerea contrastelor arata ca persoanei ii place sa provoace si sa socheze, chiar cu pretul devoalarii propriilor secrete, adica are un anumit "exhibitionism": isi doreste sa fie in centrul atentiei, sa faca ceva ce nimeni n-a mai facut si este dependent de succes. In lipsa recunoasterii imediate, poate trece in extrema cealalta (vezi tabloul ultim "Corbi deasupra unui lan de grau").
--- Terminare citat ---
foarte interesanta interpretarea ta. ai fost perfect "obiectiva", adica ai tinut cont de "decriptarile" stiintific-psihologice ale copacului sau te-ai lasat influentata si de ce stii despre van gogh? adica daca n-ai fi stiut ca e el ai fi dedus din desen ca e vorba de un personaj genial?
Matei:
caro, m-ai lasat foarte very much impressed: mi se pare excelenta interpretarea ta. lasand la o parte veridicitatea, modul de a scrie este outstanding.
micaela, era normal sa se intample asa, deoarece in acest caz intr-adevar, caro, stia niste date foarte importante in legatura cu subiectul era un hidden catch acolo!
PS merg sa lucrez la ceva pentru ca am de predat si eu un proiect, ca guess acum cateva zile. am tot postat, cred,in dorinta de amana sa ma apuc de treaba. haide, dam bice inorogului!
micaela:
--- Citat din: Matei din Miercuri, 26 Septembrie 2012, 22:11 ---caro, m-ai lasat foarte verymuch impressed: mi se pare excelenta interpretarea ta. lasand la o parte veridicitatea, modul de a scrie este outstanding.
micaela, era normal sa se intample asa, deoarece in acest caz intr-adevar, caro, stia niste date foarte importante in legatura cu subiectul era un hidden catch acolo!
--- Terminare citat ---
desigur. era o intrebare retorica.
da, interpretarea a fost superba. :)
Caroline:
O sa va surprinda, dar nu stiu foarte multe despre Van Gogh, decat ca imi place si ma sperie la un anumit nivel, totdata. Am respins intotdeauna tentatia de a citi despre artisti, in loc de a-i simti... asa ca va rog sa nu-mi puneti intrebari despre omul Van Gogh, ca raman corigenta. ;D
Ar mai fi cevan de precizat la portret: multe dintre caracteristicile copacului se aplica si in cazul desenului unui maniaco-depresiv in faza de hipomanie. Probabil de-asta Van Gogh nu poate provoca decat fie adeziune totala, in cazul in care il recunosti ca geniu, fie respingere totala in cazul in care il vezi ca un nebun.
Exista doua cazuri in care geniile se diferentiaza de nebunii adevarati (nu zic de la mine, am citit despre asta)
1. Geniile transmit un mesaj lumii, inteligibil din exterior si peren (acesta este rolul lor pe Pamant), nebunii isi transmit mesaje lor insile, adica mai degraba nu creeaza, ci se recreeaza pe ei insisi asa cum si-ar dori ei sa fie, ca sa elibereze tensiunea interioara, mesaj care nu contine nimic pentru ceilalti si nu este nici inteligibil, nici peren.
2. Chiar daca sunt genii si nu nebuni, artistii vor fi luati oricum de nebuni daca sunt inaintea timpului lor sau daca, in momentul cand au aparut pe lume, nu s-a produs inca masa critica necesara ca ei sa fie "auziti".
Mai plastic, creatorii devin genii atunci cand sunt picatura care a umplut paharul, in timp ce celalalte "picaturi" anterioare raman "carne de tun". Ideea este ca acesta este exact rolul lor, adica de a produce o schimbare in lume atunci cand paharul se umple.
Am o carte foarte revelatoare despre asta: Punctul critic de Malcolm Gladwell.
Si mi-a mai povestit cineva de o carte, din pacate nu-mi mai amintesc sa o caut, care tratand la lun loc arta, istoria, stiinta, religia si psihologia
de-a lungul ultimilor 2000 de ani, arata cum toate acestea au evoluat impreuna, ca un psihic colectiv, pe o sinusoida negare - acceptare periodica.
De exemplu, arta. Picturile religioase arata astazi naive si narative, pentru ca in Evul Mediu majoritatea oamenilor nu stiau sa citeasca, iar Biblia vulgata era propagata in biserici, prin predici si picturi. Asta e punctul minim al sinusoidei. In Renastere, a inflorit nu numai arta, ci si stiinta, iar lauda Omului in dauna Domnului a atins punctul maxim al sinusoidei. Au urmat razboaiele moderne pentru putere si migratia triburilor, drept pentru care, de la arhitectura gotica spiritualizata, bisericile au inceput sa se construiasca in stil romanic, adica imprejmuite de ziduri de aparare si creneluri de aruncat bolovani si smoala incinsa... si asa mai departe.
Revenind la testul copacului... mie mi l-a facut cineva intr-un moment in care am desenat o salcie stinghera si mica in mijlocul paginii, cu radacini scurte si ramuri goale, in alb si negru... moment la care eu nici nu-mi puneam macar intrebarea de ce. ;)
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă