Autor Subiect: Comunicare  (Citit de 56315 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Comunicare
« Răspuns #30 : Marți, 06 Martie 2012, 20:22 »
Absolut. Daca ar fi sa citez un sablon modern, "Indiferenta ucide". Desi...desi sunt momente in care prefer sa ma inchid in forul meu interior (probabil ca e obisnuinta. Vorbind onest, in cazul meu, e ceva timp de cand sunt singur si lucrul asta se observa prin faptul ca mi-am format diverse deprinderi -sau naravuri, cum zice tata :fight:-; una dintre ele e faptul ca am momente in care prefer sa fiu lasat in pace. De toata lumea)/

Caroline

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #31 : Miercuri, 07 Martie 2012, 00:28 »
Deja incepem sa vorbim aici despre "naravuri" numite orgoliu (acela de a nu fi indiferent celorlalti, chiar daca asta ar insemna sa devii o "vedeta" negativa)... si care naravuri sunt anti-comunicare, adica un fel de off-topic. Glumesc...  :buck2:
Ceea ce vroiam sa spun de fapt este ca eu eram o solitara chiar si atunci cand eram copil mic sau mai tarziu in cuplu... tot aveam nevoie de momentele mele, activitatile mele personale etc.
Exemplu: de cand ma stiu, cafeaua de dimineata este un ritual solitar: o beau timp de o ora, uneori pregatindu-mi orele pentru scoala, altadata chiar cu pixul in mana si cu lista de "to do" sau pur si simplu... eu cu mine.  ::)
Mie mi se pare normal, in definitiv trebuie sa fim un intreg cu noi insine in primul rand si apoi "jumatati" ale altora. Nu cred insa ca solitudinea exclude in vreun fel comunicare, nici sociabilitatea... sunt doar doua momente distincte... trebuie pretuite separat, ambele fac parte din noi!  :worship:
As putea sa dau zeci de exemple (un numar de-a dreptul ingrijorator, fata de vremurile noastre) de copii care devin astfel de vedete negative. Oricat de mult m-ar enerva pe moment deviatiile lor in timpul orelor, pana la urma, simti mila si nu ura. Fiecare dintre ei are in spate (deja de la varste fragede) un trecut fara iubire si fara recunostinta, nevoi de varf in piramida lui Maslow. Ceea ce ii caracterizeaza pe toti acesti copii este ca niciunul nu e capabil sa existe singur. Au nevoie permanenta de un public, chiar cu pretul ridicolului de a fi ei clownii sau "oaia neagra". Si, dion pacate, noi ne constituim acest public, constient sau nu... prin pedepse, note scazute la purtare sau mai rau, batjocura.
Cine nu e capabil sa se inteleaga cu sine, mare minune sa se inteleaga vreodata cu vreo "jumatate" oarecare... parerea mea.  :angel:

Saturnianul

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #32 : Miercuri, 07 Martie 2012, 00:33 »
e ceva timp de cand sunt singur si lucrul asta se observa prin faptul ca mi-am format diverse deprinderi -sau naravuri, cum zice tata :fight:-; una dintre ele e faptul ca am momente in care prefer sa fiu lasat in pace. De toata lumea)/

Uite ca nu mai sunt... singur! :yeah: ;D
Dar, oare, cei mai multi dintre noi, chiar si cei care n-au experimentat singuratatea indelungata (ma refer la a nu fi intr-o relatie), nu avem momente cind preferam sa fim lasati in pace? Cred ca e o chestie normala - sau ar trebui sa fie, atit pentru tine ca individ, cit si pentru sanatatea relatiei - sa simti nevoia uneori de a intra in forul tau interior, de a fi doar cu tine insuti/insati. Nu cred ca are exclusiv legatura cu statutul indelungat de single  :)

Caroline

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #33 : Miercuri, 07 Martie 2012, 00:42 »
Tocmai incercam sa explic mai inainte ca patologicul incepe cu aceia carora le e frica sa existe singuri...  ;)

Saturnianul

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #34 : Miercuri, 07 Martie 2012, 00:45 »
Da, pai eu am publicat cam in acelasi timp cu tine raspunzindu-i tot lui Bitek  :)

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Comunicare
« Răspuns #35 : Miercuri, 07 Martie 2012, 09:08 »
Absolut. Daca ar fi sa citez un sablon modern, "Indiferenta ucide". Desi...desi sunt momente in care prefer sa ma inchid in forul meu interior

Absolut. Forul nostru este singurul care duce catre libertate, cea care reprezinta natura noastra reala. Important este sa ramanem ancorati in prezent. Sa nu facem din starea noastra un concept. Conceptul este static, realitatea este in continua transformare.
O stare dureaza doar cat este luata in seama. Important este sa nu ne identificam cu aceasta - mai ales - cand suntem coplesiti de sentimentul de amaraciune. Cu cat amplificam sentimentul ... cu atat ne departam de realitate.
Sa nu facem din stare ... un sentiment. :)
nihil sine deo

Offline Guesswho

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1907
Re: Comunicare
« Răspuns #36 : Miercuri, 07 Martie 2012, 19:49 »
Cred ca e o chestie normala - sau ar trebui sa fie, atit pentru tine ca individ, cit si pentru sanatatea relatiei - sa simti nevoia uneori de a intra in forul tau interior, de a fi doar cu tine insuti/insati. Nu cred ca are exclusiv legatura cu statutul indelungat de single  :)
sunt de acord, simtim uneori nevoia sa fim singuri, sa ne punem ordine in ganduri sau sa nu facem nimic....pur si simplu, avem nevoie de un timp pentru noi,aspect care daca e inteles de partener, e benefic relatiei, daca nu, razboiul e gata... :hammer:
Toata lumea iti vrea binele. Nu lasa pe nimeni sa ti-l ia!

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Comunicare
« Răspuns #37 : Joi, 08 Martie 2012, 10:42 »
Doar in solitudine ne bucuram cu adevarat de noi. 

avem nevoie de un timp pentru noi,aspect care daca e inteles de partener, e benefic relatiei, daca nu, razboiul e gata... :hammer:

Nu ne putem bucura niciodata de ceilalti atunci cand ne simtim inrobiti de ei.
nihil sine deo

silviu

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #38 : Vineri, 09 Martie 2012, 11:57 »
Absolut. Forul nostru este singurul care duce catre libertate, cea care reprezinta natura noastra reala. Important este sa ramanem ancorati in prezent. Sa nu facem din starea noastra un concept. Conceptul este static, realitatea este in continua transformare.
O stare dureaza doar cat este luata in seama. Important este sa nu ne identificam cu aceasta - mai ales - cand suntem coplesiti de sentimentul de amaraciune. Cu cat amplificam sentimentul ... cu atat ne departam de realitate.
Sa nu facem din stare ... un sentiment. :)
total de acord! sa calatorim pe meandrele concretului, ramanand puternic ancorati in irealitatea imediata.
ar fi buna o intalnire si pe tema asta :)

Caroline

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #39 : Vineri, 09 Martie 2012, 22:14 »
 ;D Chiar asa, buna idee!

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Comunicare
« Răspuns #40 : Luni, 19 Martie 2012, 10:31 »
total de acord! sa calatorim pe meandrele concretului, ramanand puternic ancorati in irealitatea imediata.
ar fi buna o intalnire si pe tema asta :)

abia astept sa impartasesti realul, din irealitatea ta ;D
nihil sine deo

Caroline

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #41 : Miercuri, 28 Martie 2012, 23:29 »
Un articol interesant si, pe langa asta, inrtrebari si raspunsuri si o serie de surse de informatie in comentarii:

http://www.marian-rujoiu.ro/manipulare-semantica-si-libertatea-alegerii/

Caroline

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #42 : Miercuri, 01 August 2012, 18:02 »
Astazi am primit un link la un articol inedit:

"Suntem ceea ce comunicam si comunicam ceea ce suntem. Desi foarte incetatenita ca figura de stil, intrebarea e pe cat de utila in unele situatii formale e pe atat de contraproductiva atunci cand e vorba de a crea apropiere si contact real.

"Ce mai faci?"
"Cum a fost azi la scoala?"
"Ce ai facut la servici?"
"Cum te descurci cu...?"

Arta de a NU pune intrebari: http://desprejesperjuul.blogspot.ro/2012/07/despre-arta-de-nu-pune-intrebari.html

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Re: Comunicare
« Răspuns #43 : Joi, 02 August 2012, 12:34 »
si daca ceea ce comunici nu concorda cu realitatea?
si cum iti poti da seama de asta?
si daca vrei sa pastrezi si sa amplifici doar ce este\a fost frumos?
si daca cei mai multi refuza sa vada copilul din ei - care defapt, se manifesta - dar noi il vedem?
si daca ...
nihil sine deo

luciamanta

  • Vizitator
Re: Comunicare
« Răspuns #44 : Joi, 02 August 2012, 12:47 »
Astazi am primit un link la un articol inedit:

"Suntem ceea ce comunicam si comunicam ceea ce suntem. Desi foarte incetatenita ca figura de stil, intrebarea e pe cat de utila in unele situatii formale e pe atat de contraproductiva atunci cand e vorba de a crea apropiere si contact real.

"Ce mai faci?"
"Cum a fost azi la scoala?"
"Ce ai facut la servici?"
"Cum te descurci cu...?"

Arta de a NU pune intrebari: http://desprejesperjuul.blogspot.ro/2012/07/despre-arta-de-nu-pune-intrebari.html

Caroline, articolul la care faci referire ne invită "să-i vedem" ori "să-i observăm" şi "să-i simţim" pe cei de lângă noi fără a pune întrebări. Este un mod de a comunica prin vibraţii...  :)