Forumul celor nou intrati > Prezentare nou intrati
De ce suntem single ?
Caroline:
Maaama mia... ce conditie fizica!!! :o :happy: :thumbup:
admin:
De ce sunt umele femei singure?
Iata cum a raspuns Megan:
"Femeile sunt ca si merele din pom. Cele mai bune sunt in varful lui. Pentru ca nu vor sa riste o cazatura si sa se raneasca, baietii prefera sa le culeaga pe cele de pe crengile de jos. Altii, si mai simplu, nu se chiunuie nici macar sa le culeaga din pom, le iau direct de pe jos"
LiaV:
De ce suntem single?
Eu am ales sa fiu singura. Am divortat dupa 22 de ai de casnicie, pt ca mereu aveam sentimentul ca sunt legata in lanturi grele de un om cu care nu am nimic in comun. Nimic. Ma sufocam.
Astfel ca intr-un aprilie 13 i-am strigat din tot sufletul "Pleaca!" ...si seara a luat trenul si a plecat la familia lui din Alexandria. A revenit dupa o luna, dar nu l-am mai primit in viata mea.
La inceput mi-a fost foarte greu, pt ca am ramas cu 2 copii mari, la liceu si facultate, ambii majori. Dupa legea noastra, tatal nu fost obligat sa mai contribuie la cresterea lor odata implinita varsta de 18 ani, dar ne-a obligat sa impartim singurul bun ce-l aveam, apartamentul. Ex-ul a plecat fericit cu jumatatea lui de bani, iar noi am umblat din chirie in chirie urmatorii 6 ani. Pe parcurs am renuntat la tot ce stransesem, la mobila primita de la parinti, pt ca nu mai aveam puterea sa le tot car dupa mine.
Azi copiii sunt cu viata lor, iar eu am mostenit un apartament micut, in care locuiesc singura. Si sunt linistita si libera. Aproape in fiecare seara imi beau cafeaua si limonada la un cafebar din centru. Imi place sa ma plimb prin natura sau cu masina pe drumuri de munte. Iubesc linistea noptii si muzica buna, lenta sau clasica.
Vara aceasta am fost la fiica mea in Italia si apoi singura in Padova si Florenta. Mi-a placut grozav sa gonesc pe autostrada si sentimentul de libertate trait.
Am vizitat muzeele Florentei si m-am plimbat cu bicicleta (pliabila) pana seara tarziu, mi-am mancat lasagna la o trattoria pe o straduta intre Ponte Vecchio si Palazzo Pitti.
Am stat in Piazza della Signoria si l-am ascultat pe Piotr cantand la chitara pana spre miezul noptii.
Cu toate ca am fost inconjurata de grupuri, de familii sau prieteni, chiar daca peste tot imi serveam masa singura, mi-am savurat sentimentul de libertate cu recunostinta.
Omul este o fiinta sociabila. Solitudinea poate fi intr-adevar apasatoare, mai ales daca nu a fost o alegere. Dar suntem inconjurati de oameni care ne pot umple golul din inimi. Important este sa privim in jur si sa descoperim lucrurile frumoase ce ne inconjoara, sa nu ne auto-compatimim si sa ne inchidem in propria carapace.
Si eu am avut (si inca mai am) momente in care ma las cuprinsa de tristete, dar o alung citind o carte, ascultand o muzica sau, asa cum am facut ultima data, cautand oameni asemanatori mie. Asa am ajuns in acest grup.
Si va multumesc ca m-ati primit si pe mine printre voi!
Lia (Timisoara)
PS Va pun aici 2 link-uri cu muzica interpretata de Piotr in Florenta. Sper sa va placa.
admin:
Marturisesc Lia, ca mi-ai adus aminte de un moment de o enorma sensibilitate pe care am trait-o si eu la Florenta si culmea, tot ascultandu-l pe Piotr. De altfel am si scris despre el, la revenirea in tara.
In felul meu sunt o persoana solitara, care desi sociabil, desi un luptator pentru spiritul de grup si prietenie, am multe momente cand ma simt necesar si grozav de bine singur. Nu-mi pot defini cu exactitate nevoia de astfel de momente, dar, gandidu-ma in urma, gasesc ca printre cele mai frumoase si emotionante momente, pe langa nasterea fiului meu, vestea ca a intrat primul pe tot institutul, ganguritul auzit pentru prima oara din gurita lui acare aducea a cuvantul "tata", sunt zilele petrecute la pescuit la pastrav pe Fatu, o coborare printr-o padure de toamna din Stanisoara, o plimbare prin parcul Palatului Shoenbrunn, traversarea unui lan de fan plin cu flori de camp, o zi pe Cioru, o ora de plimbare prin centrul Florentei. Toate momente in care am fost singur. Cred ca atunci reusesc sa-mi adun toate gandurile si le tin asa pe o nota "vibratto" si netulburate, neintrerupte de ceva.
Multumesc grupului de atunci ca mi-a dat posibilitatea acelei clipe, ca in mijlocul unui oras de maxima sensibilitate, rafinament si frumos, asa cum este Florenta, am putut sa fiu singur, pt o ora, cu mine insumi. Tin minte ca am coborat de la Ponto Vechio, pana la Galeriile Uffzi, apoi am luat-o pe langa Pallazzo Vechio spre Dom. Cand l-am auzit pe Piotr cantand. Mi s-a parut ceva de-a dreptul dumnezeiesc, ce face omul acela din chitara. M-am oprit si am avut 10 minute minunate. Am calatorit fermecat, visand un fel de rai. M-am trezit cand aplauzele a catorva zeci de oameni stransi in jurul lui au rasunat, vibrand parca aerul. M-am uitat la ceas si grabit am plecat spre Fantana lui Neptun unde trebuia sa ma intanesc cu ceilalti...
Caroline:
Eu iti multumesc, Lia, pentru marturisire. O0
Am sa copiez aici ceva ce mi-a picat in mana - poate nu intamplator - azi:
"Ranile se adancesc atunci cand cautam fervent un partener, ignorand perioada de recuperare. Se spune ca cel mai usor mod de a depasi o relatie incheiata este inceperea alteia. In realitate, da, poate exista cazul fericit in care taman atunci sa iti iasa in cale omul potrivit tie, dar sunt rare cazurile acestea. De regula, avem parte de o relatie reparatoare, in care, de teama singuratatii, ne folosim partenerul doar pentru a ne tine de urat, chiar sperand ca prezenta lui sa stearga problemele avute in relatia anterioara sau, mai rau, intram in relatie luand cu noi toate esecurile si imputandu-le relatiei acesteia noi.
Momentele de pauza in relatii sunt momentele in care te redescoperi pe tine si in care timpul pe care il ai dintrodata la dispozitie, il investesti in tine si in dorintele si nevoile tale. Nu incerca sa afli cine e partenerul potrivit inainte de a afla cine esti.
Nu iubim pentru recompensa si, de multe ori, nu pentru celalalt, ci pentru noi insine. Corect este sa te gandesti in fiecare relatie la tine si la ce anume bun iti aduce relatia respectiva. Te simit confortabil? Exista un schimb de gesturi si tandrete? Exista disponibilitate de ambele parti? Si daca da, de ce? Treptat, vei invata sa te raportezi intai la tine si sa vezi in partener un om minunat, care aduce si mai multe sentimente pozitive in viata ta decat o faci tu insuti, fara a fi responsabil de a le genera el pe toate."
www.psychologies.ro
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă