Autor Subiect: De ce suntem single ?  (Citit de 489945 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

cameliagabriela

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #120 : Sâmbătă, 27 Martie 2010, 11:36 »
eu am acest statut "single" de putin timp. am divortat acum 5 luni si sunt singura de 7 luni
eu m-am intrebat de foarte multe ori "cu ce am gresit ca sa fiu singura acum?
la inceput am dat vina pe fostul sot, dar acum am inteles k acesta sit se datoreaza alegerilor mele.

marcutza

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #121 : Sâmbătă, 27 Martie 2010, 11:40 »
@cameliagabriela, in primul rand bine ai venit printre noi, speram sa te simti bine si sa putem sta la o poveste.
nu stiu daca pot spune "imi pare rau" si sa ma refer la divort, alegerea a fost a ta, asa cum ai spus.
nu cred ca e o salvare/scapare sa dam vina pe cineva in acest context :)
intrebarea aceea ne-am pus-o, probabil cu toti, la momentele respective si chiar dupa si te intreb: ai gasit raspunsul?:) nu cred
hai aici cu noi si o sa vezi ca in timp totul se va limpezii :)

maria171

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #122 : Sâmbătă, 27 Martie 2010, 12:36 »
Citat
cu ce am gresit ca sa fiu singura
eu cred ca in cazul unui divort ambii parteneri sunt de vina
asa cum zice si cami, poate si prin alegerile facute, prin acceptare
sunt multe de discutat
numai ca exista riscul ca femeia sa se culpabilizeze prea mult
ceva de genul a plecat la alta pt ca nu i-am safisfacut poftele, de orice fel, pentru ca nu am lasat de la mine, pt ca am fost prea orgolioasa, pentru ca s-a bagat mama, etc
si uite asa, la a doua relatie, incercand sa nu repetam soarta primei, facem greseli si mai mari
Dumnezeu stie cum o fi bine


Offline iulielf

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 91
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #123 : Sâmbătă, 27 Martie 2010, 18:00 »
   Fiecare om este o individualitate. Nu putem spune ca "eu" sunt singur dintr-un anume motiv, iar "tu" esti singura din acelasi motiv. Fiecare a trecut prin niste experiente de viata care nu se pot asocia cu ale altora. Intotdeauna vor diferi, de la caz la caz.
   Important este ca uni sunt singuri din cauza greselilor lor (nevazute la timp, sau care nu s-au vrut a se vedea la timp, in speranta ca, in viitor s-ar putea schimba ceva), altii sunt singuri tot din cauza greselilor lor dar, pentru ca si-au dorit aventuri a caror finalitate nu au vrut sa o vada, altii sunt singuri deoarece au fost altruisti si s-au gandit (deoarece adorau persoana de alaturi) mai mult la ceilalti , fara sa se mai gandeasca si la ei si....ar fi multe exemple pe aceasta tema.

Offline marlen_i13

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 43
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #124 : Sâmbătă, 27 Martie 2010, 19:31 »
 Buna tuturor!
 O intrebare destul de simpla dar dificil de raspuns.
 Cred ca suntem singuri din cauza faptului ca am fost dezamagiti candva si ne este greu sa trecem prea usor peste acest lucru si sa mai incercam sa ne intalnim sufletul pereche.
 Oare cum ne putem da seama ca am gasit sufletul pereche daca dupa un timp ,persoana in care ai capatat putina incredere,  te dezamageste si iar crezi ca ai gresit cu ceva si iti este frica sa mai incerci din nou?

Offline Crista

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 230
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #125 : Sâmbătă, 27 Martie 2010, 19:54 »
Ceea ce traiesti trebuie sa te si invete cate ceva.Chia si un divort ,o despartire te va ajuta sa descoperi ce resurse de care nu stiai exista in tine.Te vei surprinde pe tine insati daca reusesti sa nu cazi in deptresii si autocompatimire.

Offline Ayouni

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1918
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #126 : Sâmbătă, 27 Martie 2010, 23:48 »
Buna seara tuturor!
Ma bucur mult ca am ajuns pe acest site si mai ales sper ca aceasta bucurie sa dureze.  Ieri de dimineata am auzit la radio despre proiectul "Singles Camp" si primul lucru, atunci cand am ajuns la serviciu, a fost sa-l caut pe internet si sa ma inscriu imediat.  Tot pe internet cautasem de cativa ani un concept asemanator, fara succes, pana ieri. M-a bucurat si faptul ca am primit imediat un raspuns. Am citit cu multa atentie descrierea site-ului, scopului, principiilor si mi-a placut. 
La intrebarea de mai sus, imi pare rau dar nu am un raspuns si nici nu cred ca-l voi avea vreodata.  L-am cautat mai ales in interiorul meu pentru ca sunt convinsa ca provine dintr-un mecanism necunoscut mie.  Din nou, in ceea ce ma priveste, as refraza intrebarea astfel "de ce sunt singura in Romania" pentru ca acesta este adevarul: intr-o alta tara  pe care o consider o a doua mea patrie, nu m-am simit niciodata singura.  Cand am fost singura a fost o chestiune de alegere personala, in anumite momente.  In schimb de cand m-am intors in tara, nu am reusit o reinsertie care sa-mi permita construirea de prietenii sau macar a ceva asemanator.  Desi am incercat si foarte tare. Este o situatie dureroasa dar care ma si intriga foarte tare in acelasi timp.   Nu ma dau invinsa inca si mi-am zis ca trebuie sa fac tot ce-mi sta in putere pentru a depasi aceasta situatie, ca o datorie fata de mine insami. Pentru ca iubesc viata si o gasesc minunata.  Iar atunci cand ai si prieteni cu care sa impartasesti din minunile ei, totul devine si mai frumos.  Pe curand, aveti grija de voi.
"Stay hungry, stay foolish!" (Steve Jobs)

Offline krissunu

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 445
  • ...credinta face totul posibil ...
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #127 : Duminică, 28 Martie 2010, 01:22 »
  ...de  ce  suntem  singuri !   ...o  intrebare  pe  care  ne-o  punem  de  multe  ori .  Si  sa  ne  "  pitim "  de  a  da  un  raspuns ; spunem : " Nu ! Nu  suntem  singuri !  Dumnezeu  este  langa  noi .
      Intotdeauna  EL  iti  arata  calea .  Nimic  nu  este  intamplator .  Am  fost  la  locul    si  momentul  potrivit  cand   am  auzit despre  acest  site . 

    De  ce  sunt  singur !   ..poate  ca asa  a  fost  sa fie.   

marcutza

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #128 : Duminică, 28 Martie 2010, 10:12 »
@iulielf, @marlen_i13, @Crista, @Ayouni, @krissunu ne bucuram ca sunteti aici, cu noi si asteptam cu interes povestile, parerile voastre cu si despre comunitate si tot ce tine de acest forum. :)

Offline iulielf

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 91
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #129 : Duminică, 28 Martie 2010, 11:57 »
  Acest raspuns este special pentru Ayouni. Crede-ma, a fost o perioada in care chiar nu mai vedeam viitor, chair daca intotdeauna am fost un optimist.
  Situata in timp, acea perioada este foarte aproape, adica acum 3 saptamani. Din cauza ca nu mai vedeam acest viitor, aveam de gand sa nu mai raman in viata. Marele noroc a fost ca, exact la momentul oportun, au aparut niste idei, care m-au facut sa sun pe cineva pe care nu consideram ca e prieten.
  Acest (acum pot sa-i spun asa) prieten, m-a facut sa vad altfel lucrurile. M-a facut sa aman sa fac ceea ce vroiam sa fac, apoi, urmatoarea zi, mi-a "deschis ochii". Pe aceasta tema e mult de vorbit.
   Tu zici ca te simti singura. Oare cum crezi ca e pentru mine, care mi-am dorit intotdeauna stabilitate, respect reciproc, intelegere, iubire?
   Acum, in momentul asta, eu nu am cu cine vorbi, stau singur in casa sau ies la o plimbare (acum, ca s-a incalzit vremea), de familie, adica frati, sora, mama, nu mai vreau sa stiu, deoarece au fost si sunt niste hoti si profitori. Singurul frate cu care vorbesc este in Italia. Nu am vrut, pana acum, sa caut pe altcineva. Urat nu sunt, chiar nu par de 40 ani, mi se dau cel mult 34 ani dar, sunt chiar singur.
   Nu stiu cum e la tine dar, eu, am inceput sa urasc weekendul. A ajuns sa nu-mi doresc sa vina sfarsitul saptamanii. Cel putin, in cursul saptamanii, mai vorbesc cu colegii de serviciu.
   Deci, daca vrei un prieten adevarat, te rog, nu ezita sa ma contactezi pe yahoo mess. Ma vei gasi cu acelasi nume, iulielf.
   Aici, nu pot sa-ti spun prea multe, ca ar insemna sa umplu un topic numai cu "parerile" mele.

maria171

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #130 : Duminică, 28 Martie 2010, 12:00 »
iulielf
eu sunt interesata de parerile tale si nu ma intereseaza cate topicuri ai sa umpli
 ;D
sincer iti spun

Offline Crista

  • Full Member
  • ***
  • Mesaje postate: 230
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #131 : Duminică, 28 Martie 2010, 12:09 »
iulielf,orice rana are nevoie de ceva timp sa se vindece iar inainte trebuie curatata,are dreptate maria,vorbind despre ce ti se intampla ti se vor lamuri multe chestii despre tine,despre ceilalti,despre viata,e ca o curatare a ranii.

Offline iulielf

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 91
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #132 : Duminică, 28 Martie 2010, 12:17 »
   Si, pentru krissunu. Da, sunt sigur ca "o putere divina" ne indruma si ne pazeste si ne da ceea ce avem nevoie atunci cand avem cea mai mare nevoie, dar mai sunt sigur ca nu la toata lumea. Doar la cei cu un suflet si o gandire curata.
   Toata chestia este ca nu trebuie sa facem din asta O RELIGIE.
   Daca ai apucat sa faci din asta, o religie, eu zic ca mai bine apuca-te de altceva. Pune mana pe o carte, studiaza, vezi daca e adevarata sau nu acea religie (bineinteles, nici una nu-i adevarata), dar convinge-te singur.
   Intotdeauna, cei care cred in religie, nu vor fi altfel decat singuri. Poate ca fizic nu, dar in sufletul lor se vor simti intotdeauna singuri, deoarece religia ne inoculeaza in creier anumite sentimente de teama, panica si frica "chiar si de Dumnezeu".
   Chiar credeti ca "Dumnezeu" sau "Allah", sau cum i se mai spune in diverse religii, a creat omul, ca sa-i fie teama de el? Nu. Daca vreti sa spuneti ca, credeti in Dumnezeu, nu spuneti ca sunteti cu frica lui Dumnezeu, macar ati putea spune ca sunteti cu respect pentru ce a creat Dumnezeu.
   Cautai sa aflati "voia" lui Dumnezeu? N-o sa aflati niciodata. Ganditi-va, omul nu se cunoaste pe el insusi, dar vrea sa afle cum a fost creat Universul. Haideti intai sa ne cunoastem pe noi, complet, abia apoi sa avem "tupeul" sa incercam sa cunoastem mai departe.
   Cel care spune ca stie ce vrea Dumnezeu, a citit si el o carte, respectiv probabil Biblia, sau altele asemanatoare, carti care sunt scrise de mana oamenilor, asa ca, niciodata nu vor fi perfect adevarate. Dar, eu il rog pe respectivul sa-mi dovedeasca ca tot, sau macar aproape tot ce scrie in Biblie, este adevarat. Eu pot sa-i dovedesc contrariul.
    Haideti sa incercam sa ne gandim la cele lumesti si sa lasam religia.
    Singurii care reusesc sa faca ceva cu religia sunt cei care o manipuleaza.
  

marcutza

  • Vizitator
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #133 : Duminică, 28 Martie 2010, 12:23 »
"Haideti intai sa ne cunoastem pe noi, complet, abia apoi sa avem "tupeul" sa incercam sa cunoastem mai departe"

Perfect adevarat si de aplicat la multi, @iulielf !!!

"Haideti sa incercam sa ne gandim la cele lumesti si sa lasam religia."

gresita partea cu religia, :) cum sa lasi religia @iulielf, increderea in El si mai ales in noi sunt de nedespartit :) sincer iti spun.

aaa, da sa NU dam vina pe Cel de Sus pt insatisfactiile noastre, pt "singuratatea" noastra, perfect adevarat ;)

Offline iulielf

  • Jr. Member
  • **
  • Mesaje postate: 91
Re: Jurnalul incepatorului - De ce suntem singuri ?!
« Răspuns #134 : Duminică, 28 Martie 2010, 12:26 »
   Daca va intereseaza sa vorbim mai mult, va rog, avand in vedere ca aici nu putem vorbi in timp real, sa ma adaugati pe lista de la yahoo mess. Si acolo, ca si aici, ma numesc tot iulielf.
   Parerile mele....ar insemna sa scriu toata ziua si tot nu cred ca as reusi sa termin.
   Aceste pareri se vor gasii intr-un roman pe care m-am hotarat sa-l scriu.
   In viata mea am auzit multe situatii, din diverse "sfere" ale vietii oamenilor dar, nimic din ce am auzit nu se compara cu situatiile prin care am trecut eu. Si iata-ma, am reusit sa fiu in viata, cu speranta zilei de maine, vazand viitorul la fel ca la 30 ani, fara sa incaruntesc.
   "Terapia prin ras, sau haz, sau umor" este una dintre cele mai bune, daca vrei sa intarzii imbatranirea.
   Viata, la ora actuala, se poarta sub o masca sociala. Cand aceasta masca sociala chiar nu iti place sa o afisezi, imbatranirea intarzie dar, datorita societatii, exista posibilitatea de a ramane fara prieteni.
   Oricum, cel mai bine e sa fi intotdeauna cu zambetul pe buze dar, fara a fi fals.
   Eu, cand rad, rad din toata inima, fara a fi fals.
   Daca nu ma amuza o anumita gluma, chiar daca e a patronului, nu rad, doar ca sa-i fac lui pe plac. Nu-mi place falsitatea.