Seara buna! Privind poza cu ibricul de arama mi-am amintit ca pe vremuri, inainte de Revolutie, era in Brasov, chiar in Piata Sfatului, o cafenea in care cafeaua se facea la nisip, chiar in fata ta. Am ratat vreo doua intalniri din cauza cafelei, dar mai ales a atmosferei de acolo.
Pe urma m-am invatat si daca era posibil, acolo stabileam intalnirile. Cafeaua era doar un nechezol mai bun dar locul era totul. De la amicii brasoveni am invatat ca daca aveai naturala, ajungea sa o transferi celui de la tejghea, cafegiului si aveai parte de aventura si mister: asteptarea la masuta, venitul cafelei, uitatul in dreapta si in stanga (oare nu miroase prea tare?) si in final relaxarea, gustul si savoarea.
Deja am savurat cafeaua pe care ai oferit-o tu, caci vezi, mi-a readus in minte momente placute.
