Arhiva > Arhiva
Perceptii despre sexul opus
admin:
La Sovata purtam o discutie cu Maya referitoare la workshop-urile organizate de un psiholog specializat, pentru singles women. Cu cateva luni in urma, in excursia din Maramures, Mara ma intreba ce asteptare are barbatul peste 40 de ani de la o femeie. De aici ideea acestui topic.
Desi este o tema cu tenta matrimoniala, aparent fara legatura cu proiectul meu - Singles Camp fiind un concept care se refera la socializarea de grup, nu la cea de pereche, subiectul mi s-a parut foarte interesant a fi dezbatut. Mai ales ca perceptia mea este ca evaluarea structurii comportamentele si de nevoie a sexului opus este destul de distorsionata. Participarea la acest subiect deopotriva a barbatilor si a femeilor poate aduce ceva clarificari si lamuriri despre asteptarile fiecaruia.
De cativa ani incerc sa citesc si sa mai documentez cam cu orice are legatura cu single. Pentru a intelege, pt a avea elemente de comparatie, baze corecte de rationament. Am privit inclusiv la show-urile usurele si teatrale de la TV.
Incep prin a scrie ceea ce incercam sa-i explic mayei. Un barbat nu va cauta si nu va accepta langa el, decat in situatii limita, deci foarte rar, femei mai puternice si mai instruite decat el. Ori femeia moderna are o predispozitie foarte pronuntata pt (auto)perfectionare, pentru dezvoltare personala, tendinta ei este sa devina una foarte puternica "o amazoana". Asta in timp ce barbatul modern are o scadere de interes in aceasta directie de superinstruire. Un studiu pe acelasi nivel de educatie, va va arata ca femeile in incercarea lor de recuperare a unor handicapuri percepute subconstient fata de barbat isi vor forta limitele, ducand perfectionarea la nivel de arta. De aici numarul mult mai mare de femei high educated, decat al barbatilor. Noi barbatii suntem din pacate tributari unor conceptii de suprematie neconditionata, considerat a fi castigata prin nastere. Suntem mai putin ambitiosi si motivati, avand garantia subconstienta a unei ierarhii in favoarea noastra. Si asta misca balanta universala.
Nu ma lansez mai mult in aceasta analiza pentru a nu aparea ca un cavaler al ordinului femeilor. Am vrut insa sa explic dezechilibrul existent la nivel peste mediu.
Am sa revin pe parcurs cu unele lucruri observate si poate important a fi cunoscute in aceiasi masura de femei si de barbati.
balanta:
Super subiect! Si ce spui tu am observat si eu.
Gigi, societatea oricum se misca...in sensul evolutiei...nu pot sta femeile pe loc doar ca barbatii nu vor sa se mai dezvolte si in alte planuri...dar oare :) nu gandesti si tu din perspectiva unui barbat de alta generatie? Nu mi-o lua in nume de rau...dar nu avem cum sa ne limitam doar la un job stupid , copii si mancare. Adevaratele miscari mondiale au avut in spate femei puternice care au stimulat barbatii...
Bineinteles ca nu incerc o discriminare a femeilor...dar nu pot sa nu remarc ca e un procentaj destul de mare in randul barbatilor, care isi doresc acasa sau la job sa detina suprematia, dar aceeasi barbati alearga apoi intr-o "vanatoare" dupa cealalta tipologie de femei.
Atunci din strat barbatul ar trbui sa isi ia o femeie langa el care e cu o trapta mai jos sa spunem din punct de vedere social, educational, profgesional, financar pt ca ea pe parcurs oricum recupereaza si il ajunge din urma...dar in acelasi timp nu pot sa nu remarc ca dorintele barbatilor sunt antagonice: vor o femeie ca fiind o partida buna care dupa casatorie isi da restart pe alt program.
balanta:
am postat inainte de a reciti si corecta evetualele dar recunosc ca e singurul subiect care pana acum a facut sa-mi grabeasca circulatia sangelui...pentru ca ma impiedic de acest "fenomen" la tot pasul si ar trebui cumva sa imi pun streangul de gat numai pentru ca am dorinta de cunoastere si evolutie permanenta si ca cica la 50 de ani altele ar trebui sa-mi fie prioritatile si nu sa scriu bloguri, sa fac rafting, sa dansez pe muzica de club sau sa plec in workshopuri...deci io mor cand aud astfel de comentarii de cum ar TREBUI sa fiu eu ca femeie ca sa ma vrea un barbat.
Caroline:
Multumim, Gigi, pentru sinceritate, am apreciat-o si in discutia de la Sovata.
Tin insa sa precizez, pentru linistea balantei (si sunt sigura ca nu numai) ca mai exista si exceptii la portretul barbatului facut de tine. Eu am cunoscut cel putin doua... 8)
Ceea ce m-a surprins pe mine la SC au fost chiar acest gen de "coincidenta": majoritatea femeilor din grup cu care am socializat au auzit ceea ce obisnuiesc sa aud si eu deseori, adica "Esti prea mult pentru mine." (pentru mine, de exemplu, acesta a fost una din motivatiile divortului, in pofida iubirii).
Nu spun asta laudativ si nici ca lamentare.
Eu cred insa ca problema nu este una de perceptie aici, ci de comunicare. De modul cum "te vinzi", ca femeie, respectiv barbat.
Din acest punct de vedere, eu o admir foarte mult pe cumnata mea (sotia fratelui meu), care desi este o femeie de cariera, jurist, cu foarte multa personalitate, in relatia cu fratele meu este o "Barby" desavarsita. ;D Cred ca este singura casnicie pe care as putea sa o recomand de model din cate cunosc. (Exact despre topicul asta vorbeam cu dadus si Maya, cand veneam de la partie, la Sovata).
Ideea este una simpla de tot: a nu-i cere celuilalt sa fie mai mult decat este, e cea mai mare dovada de iubire posibila. Deci, daca sustii ca iti iubesti partenerul/partenera, nu-i cere sa-ti fie si tata si mama si amic si prieten de bere si critic literar. Exista prieteni pentru asta! Doar iubeste-l! :)
balanta:
Caroline, fiecare iubeste cum stie si cum poate si avem nevoie de omul ce isi doreste ce putem oferi.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă