Aici se discuta > Subiecte despre si pentru singles
Single cu copii
Caroline:
Nu sunt de acord. Copilul e in primul rand al lui insusi... si al omenirii, pe viitor. Al mamei si al tatalui e atata timp cat are nevoie intirnseca de ei. Stiu ca marea majoritate a parintilor mi-ar sari in cap pentru afirmatia asta, dar vad in fiecare zi prea multi copii tarati sau pur si simplu inhibati pentru ca "mi-a luat un 4" sau ca n-o sa ajunga el, copilul, ceea ce toate frustrarile trecute ale parintilor lui ar vrea sa ajunga. Si mai vad parinti care "uita" cum au fost ei cand au fost copii. Si mai vad oameni mari (pe care i-am cunoscut de copii, in copilaria mea) la care mai ramane un maxim 10% meritul parintilor si al profesorilor pentru ceea ce sunt ei azi... atat in sens negativ, cat si poztiv. Parintii - parerea mea - au raspunderea de a asigura copilului iubirea neconditionata si nevoile primare si de a nu ii imipedica destinul lui propriu si personal. Dar pentru asta ar trebui sa-si calce pe inima si pe instinctele materne sau paterne si sa vada dincolo de faptul ca un copil ar fi copia si proprietatea parintilor, profesorilor, tutorilor sau societatii. Ei, copiii, oricum "scapa" pana la urma. ;)
Sa zicem ca asta ar fi responsabilitatea pentru care nu as fi acceptat nu sa fac, ci sa cresc un copil, cu oricine.
In alta ordine de idei, fiindca nu sunt, nu-mi permit sa dau sfaturi unui parinte. Mea culpa... facem discutie, noi, pe un topic pe care ar trebui sa o faca cei care au copii.
bit:
--- Citat din: Caroline din Joi, 22 Martie 2012, 22:49 ---...In alta ordine de idei, fiindca nu sunt, nu-mi permit sa dau sfaturi unui parinte. Mea culpa... facem discutie, noi, pe un topic pe care ar trebui sa o faca cei care au copii.
--- Terminare citat ---
Ouch! Da`i adevarat. Cand spuneam ca un copil e al mamei lui, nu la proprietate faceam aluzie ci ma refeream la faptul ca un copil dezvolta o relatie mult mai stransa cu mama decat cu tatal lui, cel putin in prima faza a copilariei. In rest, ai zis bine. Nu tre`sa faci din copil obiectul dorintelor si aspiratiilor tale neimplinite. Si, repet, nu pot decat sa fiu de acord, facem discutie (chiar diletantism savant! io, ca tu macar ai de-a face cu copii in fiecare zi. Si eu am, insa doar cu unul. Asa ca nu se pune.) la subiect dar e cumva offtopic. :). Si uite un paradox mititel ;D.
Caroline:
E doar un paradox... provocator. Astept replica "parintilor". ;D
oti:
dragii mei, vorbesc din experienta unui parinte, cu un copil de 15 ani (baiat).copilul apartine ambilor parinti ; si mamei si tatalui - dar nu ma refer material, ca obiect, ci sufleteste. copilul iubeste ambii parinti. poate se ataseaza mai mult de mama in copilarie, pt ca mama e mai posesiva, mai ocrotitoare ( de aici inversunarea soacrei :crazy2:).
dar cand creste isi doreste o libertate mai mare, o independenta pe care parintii o pot intelege diferit. depinde de fiecare parinte cum intelege ca trebuie sa dea frau liber copilului, sa nu-l sufoce cu dragostea si cu grija. altfel copilul nu va sti niciodata cum sa se descurce in viata.
copilul singur va cere ajutorul si sprijinul atunci cand simte nevoia de asa ceva.
mai departe nu sunt decat concesii mari din partea parintilor, o verificare din umbra a copilului si multa incredere reciproca.
Guesswho:
--- Citat din: Caroline din Joi, 22 Martie 2012, 22:10 ---Femeile foarte egoiste sunt avantajate astfel!
--- Terminare citat ---
parca nu le-as numi pe toate asa, sunt cazuri si cazuri.
este o chestiune pur anatomica, fiziologica, femeia sa poata ramane insarcinata in urma unui act sexual...la acest fapt ma refeream cand spuneam ca femeile sunt avantajate. care-s motivele din spatele acestei decizii pentru mine conteaza prea putin pt ca fiecare face alegeri pt sine.
Cazul de care spuneam e al unei femei de 43 de ani acum, medic, dintr-o familie buna, dar care nu s-a maritat niciodata, a avut diverse relatii, niciuna care sa se concretizeze in maritis. Asa ca la 38 de ani a luat hotararea sa faca un copil. Si l-a facut. Are o minune de fetita, frumoasa si desteapta. Ma intreb daca e chiar asa de condamnat gestul ei......isi creste copilul la fel ca mine, singura, iar relatia lor este foarte frumoasa. Daca n-a fost sa aibe o familie e de condamnat ca a ales sa faca un copil? Parerea mea e ca nu, din contra, o admir pt cum isi creste fetita.
De blamat mi se pare madam aia de 68 de ani care a nascut o fetita, are vreo 7-8 ani pustoaica de acum. Aia da.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă