Autor Subiect: Increderea  (Citit de 40654 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline almi_gabi

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 7620
Increderea
« : Miercuri, 27 Iulie 2011, 09:00 »
Increderea este un izvor emotional care se bazeaza pe respectul de sine si pe simtul raspunderii. Sentimentul extraordinar al curajului pe care ni-l ofera increderea – faptul ca oamenii au incredere in noi – este unul dintre cele mai importante motoare in viata noastra.

Tuturor ni s-a intamplat sa ne fie zdruncinata increderea in ceilalti. Poate ne-am deschis sufletul in fata unui prieten si apoi am fost dezamagiti de reactia lui.
Le acordam celor din jur increderea noastra in momentul in care consideram ca acele persoane ne cunosc si ne inteleg . Daca ni se intampla ca acei oameni sa nu reactioneze asa cum consideram noi nu inseamna ca nu mai exista oameni demni de incredere.

Increderea este naturala, numai dupa cateva experiente de viata  in care increderea ne-a fost inselata suntem nevoiti sa facem eforturi pentru a avea din nou incredere in cineva. In definitiv increderea este o alegere ; intotdeauna va fi insotita de risc. Vor exista mereu oameni care ne vor rani. In viata trebuie sa avem incredere – incredere in noi si in ceilalati.

Ghandi spunea  -“Printre calitatile esentiale ale spiritului uman se afla increderea in tine insuti si increderea in semenii tai “

Am avut si eu acest sentiment - ca increderea mi-a fost inselata si am fost dezamagita de comportamentul unor persoane din jurul meu - si mi-am pus intrebarea - sa mai cred data viitoare in ceilalti?


julia

  • Vizitator
Re: Increderea
« Răspuns #1 : Miercuri, 27 Iulie 2011, 17:06 »

poate ca asa ar fi bine, sa invatam ceva din lectiile pe care le traim, dar eu recunosc ca nu prea am invatat din dezamagirile anterioare si am in continuare incredere in oameni. recunosc ca si platesc uneori pentru asta, dar asta e, poate ca merit…




Offline Manfred

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 510
Re: Increderea
« Răspuns #2 : Miercuri, 27 Iulie 2011, 17:48 »
Cred ca nu exista om care sa nu fi fost dezamagit de macar o parte din oamenii in care si-a pus increderea la un moment dat indiferent ca a fost vorba de prieteni ori iubite. In urma unor astfel de experiente ai doua alternative sa devii neincrezator in oameni sau sa continuii sa crezi in ei chiar daca poate cu mai multa circumspectie. Sa-ti pierzi total increderea in oameni nu e  insa o solutie, trista e viata aceea.
Otrava este un medicament mortal - Girolamo Mercuriale

julia

  • Vizitator
Re: Increderea
« Răspuns #3 : Miercuri, 27 Iulie 2011, 18:06 »

atunci si reciproca e perfect valabila: si noi la rindul nostru i-am dezamagit pe altii, intentionat sau nu, stiind sau nu, dorind sau nu…

Offline Manfred

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 510
Re: Increderea
« Răspuns #4 : Duminică, 07 August 2011, 00:23 »
atunci si reciproca e perfect valabila: si noi la rindul nostru i-am dezamagit pe altii, intentionat sau nu, stiind sau nu, dorind sau nu…

Absolut de acord.
Otrava este un medicament mortal - Girolamo Mercuriale

julia

  • Vizitator
Re: Increderea
« Răspuns #5 : Marți, 09 August 2011, 20:11 »
Este cu neputinţă să iubeşti a doua oară ceva ce ai încetat cu adevărat să iubeşti. La Rochefoucauld

deci daca ti-ai pierdut increderea, pierduta ramine pe veci? pai si cu a doua sansa cum ramine …?!?

Offline Monique

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 274
Re: Increderea
« Răspuns #6 : Marți, 09 August 2011, 20:39 »
deci daca ti-ai pierdut increderea, pierduta ramine pe veci? pai si cu a doua sansa cum ramine �?!?

Dificil de luat hotararea de a acorda a doua sansa in astfel de situatii! Exista premise ca increderea sa-ti fie inselata si  a doua oara. Sau poate nu?

Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Increderea
« Răspuns #7 : Marți, 09 August 2011, 23:43 »
A doua sansa se acorda in situatii exceptionale (asa ar trebui). Personal, increderea pierduta e pierduta pe veci.

julia

  • Vizitator
Re: Increderea
« Răspuns #8 : Vineri, 12 August 2011, 13:59 »
stii cum e aia cu prezumtia de nevinovatie? ee, asa e la mine prezumtia de simpatie. pe care o aplic instantaneu tuturor oamenilor pe care-i intilnesc. si ii consider buni si simpatici si bine intentionati si cu inima deschisa. evident ca nu sunt toti asa, dar eu nu am cum sa stiu asta de la inceput.
cind imi dau seama ca unii nu merita, ii dau afara de la suflet sau ma tin departe. nu fac la fel ca ei, nu ma port miseleste, nu raspund la provocari, nu atac, ca nu sunt in stare. cred ca si pt astea iti trebuie tactica, tehnica, skills.  e o masura elementara de protectie. pina acu n-am aflat daca rautatea se ia, dar mai stii ...
oricum daca as face asa, sa fiu la fel si sa ripostez, ar insemna sa ma chinui sa ma schimb, sa devin altcineva. si la ce bun? la final, nu tot eu as avea cel mai mult de suferit?


Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Increderea
« Răspuns #9 : Marți, 16 August 2011, 15:36 »
La mine se cheama doza de incredere. O acord cu toata inima de prima data. Si dupa aceea (in majoritatea cazurilor) incepe sa scada, in functie de cum se manifesta persoana respectiva. Cei (cativa) care nu m-au dezamagit niciodata, mi-au devenit prieteni in timp. Oameni pentru care as face orice. Neconditionat. Cam simplist (mi s-a reprosat deseori ca in viata, nu e totul in alb si negru, insa se pare ca n-o sa bag asta la cap niciodata) insa e OK pentru mine.

Offline adda

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1326
Re: Increderea
« Răspuns #10 : Marți, 16 August 2011, 17:07 »
cam la fel se intampla si la mine cu doza de incredere...e un fel de prezumtie  de nevinovatie...pana la proba contrarie.  ;)
dar am invatat in timp sa nu mai fiu atat de dezamagita cand oamenii sunt cu totul altfel decat par la prima vedere, foarte putini mai sunt "oameni"...
fff multi isi ghideaza viata numai dupa interesul propriu si atat...daca pot sa obtina ceva de la tine e ok, daca nu...te dau laoparte...
atunci cand ai asteptari mari de la oameni risti sa fii dezamagit, mai bine aleg sa cunoasc o persoana in timp si sa ma surprinda placut...

julia

  • Vizitator
Re: Increderea
« Răspuns #11 : Marți, 16 August 2011, 22:04 »
ai dreptate. nu e vina altuia ca nu e asa cum imi inchipuiam eu ca este. stii cum se zice: daca nu vrei sa fii dezamagit, nu te amagi inainte


Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Increderea
« Răspuns #12 : Marți, 16 August 2011, 23:09 »
Toate bune si frumoase, exact cum ziceti voi dar ce te faci daca esti infectat (se intampla uneori) si ai -fara sa realizezi asta- o perceptie a realitatii cumplit de deformata si mai ales ai o perceptie total ireala, cu nuante rozalii pe alocuri, asupra unei alte persoane (care se face cumva vinovata de ce ti se intampla)? A, uitasem, virusul e dragostea. Pana cobori cu picioarele pe Terra, asta daca apuci sa o faci, vezi in omul respectiv ("vinovatul") ceea ce iti doresti si nu ceea ce e in realitate. Adica orice masura de prevedere si de acordare cu bun simt a increderii se cam duce...pe apa sambetei.

silviu

  • Vizitator
Re: Increderea
« Răspuns #13 : Marți, 16 August 2011, 23:36 »
Citat din: bitek
A, uitasem, virusul e dragostea. Pana cobori cu picioarele pe Terra, asta daca apuci sa o faci, vezi in omul respectiv ("vinovatul") ceea ce iti doresti si nu ceea ce e in realitate.
si eu am fost virusat si vedeam in persoana respectiva ceea ce imi doream sa vad, iar dupa ce ma "dezdragosteam" o vedeam exact asa cum era de fapt si-mi ziceam: ba! da' bou am fost >:( ea insa n-avea nicio vina. nu puteam s-o condamn pe ea pentru ca eu am vazut realitatea deformata; dadeam vina pe virus si mergeam mai departe. culmea era ca, devirusat fiind, o priveam printr-un binoclu intors si abia atunci vedeam realitatea.

Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Increderea
« Răspuns #14 : Marți, 16 August 2011, 23:45 »
Tru!  ;D